6:02 PM Sarbatori de primavara | |
| Ziua femeii a debutat in secolul trecut ca o miscare sociala a femeilor care luptau pentru drepturile lor politice si economice. Apoi s-a transformat treptat, pentru a fi prezent o zi in care barbatii isi exprima dragostea si afectiunea pentru femei. O sarbatoare a femeilor, recunoscuta international, dar fara a se preciza o zi anume, a fost hotarata inca din 1910, de Internationala Socialista reunita la Copenhaga. Dupa rpimul razboi mondial, Adunarea Internationala a ONU a fixat data de 8 martie Ziua Internationala a Femeii. Urmatorul pas in instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, in 1975, de catre ONU, a Anului International al Femeii si declararea perioadei 1976 - 1985 ca Deceniu ONU pentru conditia femeii. Pana in anul 2009, in tara noastra, pe 8 martie se sarbatoreau Ziua Femeii si Ziua Mamei. Din anul 2010 au fost numite sarbatori oficiale Ziua Mamei, in prima duminica a lunii mai si Ziua Tatalui, in a doua duminica a lunii mai. Ziua de 8 Martie ramane sarbatoarea femeilor din toata lumea, zi in care ne aratam dragostea fata de mame, sotii, prietene si colege. Ziua de 9 martie, conform calendarului Bisericesc Ortodox, este dedicata sarbatorii crestine a Sfintilor 40 de Mucenici sau Martiri, ucisi in cetatea Sevastia, dupa ce au fost supusi unor chinuri cumplite, din cauza credintei in Iisus Hristos. Fixarea acestei sarbatori in preajma echinoctiului nu este intamplatoare, deoarece, in viziunea populara, trecerea intre cele doua lumi se face urmand drumul Soarelui. Zilele capricioase "ale babelor" se incheie, locul lor fiind luat de zilele calduroase ale "mosilor". Conform traditiei populare, pe 9 martie, sfintii mucenici luau parte la un sobor de dezghetare a pamantului si de slobozire a caldurii, batand cu propriile ciomage in pamantul inghetat. Deschizand ciclul sarbatorilor de primavara, Mucenicii se suprapun inceperii anului agricol traditional, ceea ce confera o mai mare insemnatate. La sate se respecta obiceiul de a scoate plugul la arat, in mod festiv. La aceste ceremonii, rolul principal ii revenea femeii, care aducea plugarilor o traista cu mancare si binecuvanta boii si carul, inconjurandu-le de trei ori cu paine si sare in mana, apoi le stropea cu agheasma si le afuma cu tamaie. In fata animalelor se aseaza un ou: daca ramanea intreg dupa punerea in miscare a plugului, urma un an bogat. In coamele plugului se aseaza un colac impletit in forma cifrei 8, pastrat de la Craciunul precedent, fiind un simbol al fertilitatii. Conform cu traditia gastronomica, romanii obisnuiesc a manca "mucenici" sau "macinici" (cum sunt denumiti in Muntenia si Dobrogea), "sfinti" sau "sfintisori" (in Moldova) sau "brandusei" (in Banat). Acestia sunt de fapt niste colacei rotunzi, in forma cifrei 8, asemanatoare fetei unui om. In Moldova se prepara din aluat dispit, se coc in cuptor, apoi se ung cu miere si se prepara cu nuca macinata, iar in Dobrogea si Muntenia, cel mai ades iau forma unor cifre 8 mici, care se fierb in apa, amintind de iezerul in care au fost chinuiti mucenicii. Autor: Revista Kaufland | |
|
| |
| Total comentarii : 1 | ||
| ||
